O serie de aşezăminte monahale din Patriarhia Română îşi serbează hramul mâine, 15 august, cu prilejul praznicului împărătesc al Adormirii Maicii Domnului.

   Mănăstirea de la Techirghiol, stavropighie a Patriarhiei Române, este închinată Maicii Domnului. Aşezământul monahal din Dobrogea a luat fiinţă prin grija Patriarhului Miron Cristea, care, în 1928, a cumpărat în staţiunea Techirghiol o vilă unde a fost înfiinţat un sanatoriu pentru cler. În perioada 1965-1967, Patriarhul Justinian a hotărât renovarea şi extinderea sanatoriului, ridicând încă un etaj pe latura dreaptă a edificiului, iar zece ani mai târziu, au fost ridicate alte două corpuri de clădire aşezate perpendicular, unde astăzi se află chiliile monahiilor şi trapeza mănăstirii.

   Mănăstirea Putna o are ca ocrotitoare pe Maica Domnului. Potrivit tradiţiei, aici a existat o vatră sihăstrească cu mult timp înainte ca Sfântul Voievod Ştefan cel Mare să zidească, în 1466, mănăstirea. Mănăstirea Văratic, care datează din anul 1785, îşi va serba, de asemenea, hramul. Hram este şi la Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă), din judeţul Iaşi, la Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, la Mănăstirea Cozancea şi Mănăstirea Zosin, din judeţul Botoşani. În Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este hram şi la mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi la Plutoniţa. În Episcopia Romanului, sunt în sărbătoare mănăstirile Tisa şi Diaconeşti, iar în Episcopia Huşilor, există două mănăstiri în sărbătoare: Mălineşti şi Moreni.

   Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De praznicul Adormirii, aici are loc cel mai mare pelerinaj din Transilvania.

   Şi Mănăstirea Rohia, din judeţul Maramureş, o are ca ocrotitoare pe Maica Domnului. Mănăstirea a fost sfinţită în 1926, de către vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul mănăstirii.